web analytics
AmintiriBlog

Revenirea în țară după doi ani #2

[…] Continuarea de aici.

Day 5

A fost o zi de relaxare şi shopping. M-am dus la service-ul eBoda din Cernica iar după-amiaza am făcut o plimbare în familie prin oraş. La eBoda am dus pentru a nu ştiu câta oara tableta juniorului în service deoarece nu mai încărca. E normal să aibă probleme, doar e cumpărată de la Domo.

Day 6

Sentimentalist fiind, dimineaţă am zis că ar fi cazul să mai stau pe la cozi să văd cum e. Aşa că m-am înarmat cu răbdare şi m-am dus la DRPCIV să îmi iau o plăcuţă de înmatriculare. După două ore de stat la coadă, când am ajuns la ghişeu, juniorul s-a gândit că ar fi mişto să facă o glumă aşa că i-a zis lu` nenea ăla că mi-am pierdut maşina, nu numerele de înmatriculare.

Cum service-ul eBoda e pus în mijlocul câmpului pe un drum de ţară unde trec numai tractoare şi camioane, am avut o plăcere masochistă să mai dau o fugă pe la ei. A coişpea oară. Tableta eBoda merge doar cât timp se află în priză. dacă scot încărcătorul, se stinge. Chiar dacă am ţinut-o 8 ore la încărcat, stinsă, a reuşit să se încarce doar 45% şi tot nu se aprinde fără să fie conectată la priză. Am lăsat-o în service din nou şi dacă şi de data asta mi-o trimit la fel defectă, când o să mai am drum prin RO, o iau şi sparg capul la câinii maidanezi din curtea lor. Nu am nimic cu javrele din curte dar atacă copiii. Nu atacă adulţii ci copiii fără a le face cineva ceva.

Seara a  fost de relax, vizită la muzeul satului şi câteva întâlniri corporatiaste cu oameni de calitate.

Day 7

M-am trezit destul de greu şi m-am urnit de acasă exact ca în .pps-urile alea funny cu ursul polar care se târeşte lunea la muncă 🙂 Am făcut vrea 2 ore până la aeroport, am predat maşina, am fumat o tigară şi am intrat în “chitară”. Nu am avut biletul de îmbarcare tipărit deşi era disponibil pe siteul wizzair ci am mers cu PassBook. Am salvat biletul din portalul wizzair în aplicaţia passbook de pe telefon.

La check-in mi-au citit codul QR şi mi-au eliberat un minuscul bilet de îmbarcare. După ce am lăsat bagajul de cală şi am făcut check-in, a urmat controlul de securitate obişnuit. Deşi aveam pe mine doar adidaşii, tricoul şi blugii, porţile bipăiau de mama focului aşa că am intrat desculţ. După controlul de securitate urmează un adevărat paradis fiscal în “chitară” : ţigări, băuturi, restaurante, magazine de cosmetică şi parfumerie…absolut orice vrei poţi găsi în “chitară”. În bagajul de cală ai voie cu un cartuş de ţigări. Dar după controlul de securitate poţi cumpăra câte vrei şi câte poţi duce în bagajul de mână. Era un tip care a luat 10 cartuşe 🙂 Un cartuş de Winston în Italia e 43€ în magazin sau 32€ la albanezi. În “chitară” era 30€. În rest, preţuri destul de ridicate pt RO, dar obişnuite pentru aeroporturi. O cafea era 8 RON dar un ziar era 1 RON. Am făcut revista presei în avion.

Ne-am îmbarcat frumos, am decolat şi după cca 10 minute de zbor, căpitanul aeronavei a comunicat pasagerilor în limba engleză că un stol de păsări au lovit trenul de aterizare şi va trebui să ne întoarcem pe Otopeni. După 30 de secunde de linişte a spus şi în română că o pasăre a lovit avionul. Când eram aproape de sol, pasagerii şi-au deschis telefoanele şi a început avalanşa de check-in pe FaceBook, mesaje către Ştirile ProTV şi Realitatea etc. Ajunşi la sol, am rămas liniştiţi în avion iar o echipă de ingineri (cred că erau vreo 10 care se învârteau în jurul avionului şi în cabină) a verificat starea aeronavei şi a realimentat-o cu combustibil. În loc să ajungem la Pisa la ora 12:20, am ajuns la 13:20

Din momentul în care căpitanul aeronavei a anunţat incidentul (chiar dacă în română a fost o variantă light), absolut nimeni nu s-a speritat şi nu s-a panicat. Pasagerii erau relaxaţi. Două scaune în faţa mea erau unii care jucau cărţi, eram vreo 3 cu smartphone-uri care ne uitam pe Realitatea Live şi făceam mişto între noi de ştirile care pot să apară pe tema asta, iar cea mai tare a fost o fătucă care a zis în glumă că ea e supărată pe căpitan pt că consumă kerosen-ul şi timpul nostru pentru a juca Angry Birds cu avionul :)) În presă în schimb a apărut Şoc şi teroare la Otopeni, O să rămâi prost când afli ce au păţit pasagerii unei aeronave, Groaza românilor care pleacă în Italia…şi multe alte titluri şi articole de gen. Vă daţi seama ce speriaţi eram noi dacă se râdea, se jucau cărţi şi făceam mişto de statusurile care le punea fiecare pe facebook… DCNewns scria că am fi fost debarcaţi şi aşteptăm în aeroport reprogramarea zborului. Exprimarea de fapt e că aşteptăm în aeroport reprogrmarea zborului. Asta în condiţiile în care nu a părăsit nimeni avionul şi revizia a durat 15 minute. Dacă ar fi dat jos pasagerii dura cel puţin o oră.

Un motiv în plus pentru care ar trebui înfiinţat un CNA al presei online. Sunt de acord că internetul este liber şi constituţia RO prevede libertatea de exprimare, DAR atâta timp cât un site se declară sursă de ştiri, atunci trebuie adoptat şi respectat un cod etic iar articolele trebuie verificate de o comisie independentă. Dacă nu e de acord cu lucrul acesta, atunci siteul respectiv ar trebui obligat de roTLD sau instituţii similare să se numească public blog. Nu site de ştiri ci blog. Dacă vreţi să vedeţi bloguri atunci intraţi pe realitatea.net, 9am, hotnews, antena3, dcnews etc. Momentan încă sunt în căutarea unui site de ştiri în RO dar nu găsesc.

Distribuie articolul pe:
TwitterFacebookGoogle+

  1. scru asa, pentru ca asta vinde
    probabl o stire clasica, nu era vizualizata… trist

    Cristian Iosub