web analytics
AmintiriBlog

Revenirea în țară după doi ani

Nelson Mandela spunea : “Nu e nimic mai interesant decât să te întorci într-un loc care a rămas neschimbat ca să îti dai seama cât de mult te-ai schimbat tu.”
Day 1
Când am ajuns în RO pe aeroport am văzut prima diferența dintre aeroportul din Pisa si Otopeni : avem securitate, trupe antiteroriste cu arme automate ce supravegheaza sala de așteptare. In Pisa in schimb se bazează mai mult pe agenți îmbrăcați civil si supraveghere video. Până la primul atentat.Am fost apoi sa imi iau masina de la standul Autonom.ro din cadrul aeroportului. In 15 minute au fost gata formalitatile si am luat masina. Sunt carențe destul de mari in ceea ce privește ingrijirea autoturismelor. Eu am ales un Opel Corsa, motor de 1.2, cutie automata. Masina merge bine, motorul toarce, in bord sunt vreo 68.000 km. Dar, nu avea apa pt stergatoare si m-a prins ploaia pe autostrada, stergatorul de la șofer e uzat la maxim, avea un pic de antigel, farul stânga e ars si a trebuit sa merg pe autostrada cu proiectoarele ca sa pot sa vad ceva și ca sa fie totul complet mi s-au aprins martorii de motor si baterie in bord de câteva ori. E nasol când conduci mașini folosite de alții sau mașini de firma pt ca exploatarea se face in mod diferit. Daca stateam cel puțin doua saptamâni, le schimbam eu farul si făceam diagnosticare in service pt martori dar m-am limitat doar la antigel si lichid parbriz.
Day 2
Vecinii mei, genul de oameni care fumează 2 pachete de țigări pe zi in parcare la bârfă cu toate babele si mamicile din zona, încă mai cred ca in Italia un salariu mediu este de 2000€ – 2500€. Toate telenovelistele spera să își trimită bărbații in Italia si ele sa stea cu chizda in sus acasă, așteptând sa vina prostul intr-un an cu 20.000€ sa își plătească bancile. Nu prea m-a crezut nimeni când le-am zis, arătat si dovedit ca in sudul Italiei sunt salarii si de 250€/luna (in callcenterul Wind) iar in regiunea Toscana un lucrator comercial din supermarket ia 850€ – 1000€/lună. La fel cum nu credeau cat de asemănătoare sunt prețurile. Imi plac babele care fac calcule de genul : castigi 1800€, dai 200€ pe chirie, 100€ pe țigări, 200€ pe mâncare si uite cum restul ii pui deoparte. Realitatea fiind 800€ pe chirie, 150€ pe țigări, 400€ pe mâncare si lista continua pana vezi ca nu ai pus nimic deoparte.Romania este o tara a contrastelor. In Giurgiu zburdă smocuri de paie pe strada ca in filmele Western . Nu e nimeni pe străzi iar magazinele deschise pot fi lejer numarate pe degete. Cu toate astea, in parcări se aduna clanuri bronzate și mândre posesoare de BMW, Audi și Mercedes, si fiecare puradel tatuat, bronzat si îndopat de proteine ține să își demonstreze calitatile mașinii : tunning pana la ultima spiță, portbagajul plin de boxe și subwoofer pe măsura. Nu lipsesc drifturile inspirate din seria Fast and Furious. Deși este unul dintre cele mai sărace orașe ale României, în Giurgiu nu prea vezi mașini românești.În Cora Alexandriei am încercat un spirit de gluma cu o angajata de la un spațiu de joaca pt copii. Mi-am lăsat juniorul vreo doua ore sa zburde supravegheat de ea cat timp m-am dus sa fac cumpărăturile. Când l-am lăsat, m-a întrebat cum il cheamă pe pitic si m-am facut ca nu stiu asa ca l-am întrebat pe el. M-am tot fofilat dându-i de înțeles ca nu e al meu. Din păcate nu a reacționat gagica in nici un fel. A fost total indiferenta a cui e copilul atâta timp cat plăteam serviciile de la spatiul de joaca. Nu ma pot abtine sa nu compar cu IKEA unde mi s-a cerut buletinul iar tipele de acolo mi-au spus ca accepta copiii doar daca sunt “predati” si “ridicati” de un tutore legal.Tot in Cora Alexandriei (dau exemplu mereu hypermarketul pt ca in zona a devenit o moda sa lucrezi acolo) am văzut toți bronzatii furand cadourile de la produsele din raft, mâncând pe sala, plecand cu o gumă plătită si o sacoșă plină nemarcata pe dedesupt . Iar agenții de paza dau neputincioși din umeri fiindcă seara îi așteaptă șatra la ieșire.
Day 3
Am plecat de dimineata spre Craiova. Obișnuit sa conduc pe autostrada, ma așteptam ca 221 km sa ii fac intr-o ora jumătate . Maxim. Am ajuns abia dupa 4 ore. Până în Pitești sa spunem ca este acceptabil drumul, dar este destul de riscant când ai 140 km/h iar autostrada are denivelări și gropi. Nu este vreo fiță de a conduce pe drumuri drepte dar mi se pare un drept al cetățeanului plătitor de taxe si impozite destul de mari in RO sa poată circula in siguranță. Nu cer covor roșu ci siguranță rutieră. Partea mișto vine dupa Pitești. Pe drum național și european, viteza medie a fost de 50 km/h. Cum mama dracului sunt gândite șoselele la noi daca trec prin toate comunele si satele posibile? Nu era mai simplu sa ocoleasca comunele soseaua si sa fie doar ieșiri din sosea in dreptul fiecărei comune? De ce pt un drum București – Craiova trebuie sa trec prin toate ulițele numite onorific “drum european”?În Craiova am avut parte de a doua serie de bronz. In parcul Romanescu peste 75% din populație era de etnie romă. Mi-a fost teama sa scot telefonul si sa fac poze iar in spațiile de joaca pt copii trebuia sa ai grija sa nu superi puradelul vreunei pirande cu fustă. Am plecat la fix din parc pt ca tocmai se chemau unul pe altul la interventie. Poliție in zona : zero.Craiova este unul dintre cele mai frumoase orașe ale noastre dar este si unul din orașele unde poliția este pe post de marioneta. Bun era Antonescu. Bun era Ceaușescu când vroia sa ii închidă pe toți in comuna Roșu cu gard de beton si sarma ghimpata in jurul comunei. Orașele României ar fi fost mai sigure.Întoarcerea din Craiova a fost cu peripeții. Până in Pitești nu am avut nici un fel de asteptari la drum, dar o data intrat pe autostrada credeam ca va fi mai bine . Nu exista nici măcar un obiect reflectorizant pe autostrada Pitești – București. Sunt indicatoare rutiere, sunt triunghiurile din bara de protecție laterale de a lungul autostrăzii dar nici unul nu reflecta lumina. Sunt simple plastice vechi, fara nici o calitate reflectorizanta. Soluția e sa te tii in spatele luminilor roșii (lămpile de la mașinile din fata) sau sa mergi cu faza lunga pt a vedea din timp curbele. Am numărat la dus vreo 30 de câini morți pe ruta București – Craiova iar la întoarcere vreo 20 dintre care unul a murit de doua ori 🙂 pentru ca l-am luat din plin si eu.Dar nu e nici o problema cu câinii comunitari. ONG-urile spun ca sunt vaccinați și castrați. Atunci când sunt atacat de un câine, nu vrea sa ma fută ca sa imi pese daca e castrat. Nu ma tem nici sa nu cumva sa iau boli venerice . Câinele ataca pt a musca, pt a sfâșia carnea unui om. Pe autostrada nu ma incalzește cu nimic daca imi iese in cale un câine castrat pt ca mașina mea nu va dezvirgina câinele ci îl va lovi, îl va omorî iar eu ajung prin parapeți cu 130km/h. In final voi muri și eu.Pe finanțiștii.ro citeam anul trecut că : “Romania ar trebui sa ajunga la o infrastructura rutiera de invidiat: 4.400 de kilometri de autostrada si alti 5.600 de kilometri de drumuri expres sau cu 4 benzi. Asta prevad nenumaratele proiecte “prioritare” de dezvoltare a infrastructurii elaborate in ultimii 22 de ani si aprobate chiar prin lege.Există nu mai putin de 9 acte normative importante emise in acest sens, care nu s-au respectat niciodata. In realitate, s-a realizat in jur de 7% din acest plan general, de 10.000 de kilometri, iar in ritmul in care s-au construit pana acum autostrazi si drumuri cu 4 benzi ar mai fi nevoie de peste 300 de ani pentru ca reteaua rutiera moderna sa arate precum cer legile in cauza.”
Day 4
Am reîntâlnit vechi prieteni și colegi. Am văzut oameni cu perspective de viitor, cu idei bune, cu gândire deschisă dezvoltării personale pe termen lung. Ador să știu ca acești oameni fac parte din anturajul meu. Asta până am ajuns acasă si am văzut in jurul blocului meu, din “minunatul” cartier Rahova, aceeași vechi băiețași de cartier care erau si acum doi ani, aceleași gândiri limitate, babele stând la bârfă, mămicile cu puradeii in parcare, femei care se multumesc cu salarii de 670 RON la Cora știind ca pulărăii lor trebuie sa muncească zi lumina doar ca sa le umple lor burțile cât timp se uita la Suleiman Magnificul (sau ceva de genul asta cică ar fi in vogă acum un film). Este un peisaj trist sa vezi ca in jurul tau toată lumea vorbește numai despre cum sa ia ajutoare sociale de la Vanghelie, cum sa obțină ajutoare la căldură si cum se vaită toți. Dar nu face nimeni nimic pt a schimba asta. Cartierul Rahova este unul din locurile unde m-as întoarce abia peste 10 -15 ani. Ma simt mult mai in siguranță si simt ca fac parte dintr-un colectiv de oameni muncitori in cartierul Drumul Taberei. Rahova a fost o incercare grea timp de vreo 4 ani dar sunt născut si crescut in Drumul Taberei.Seara m-am retras la cinema sa vad Oblivion. Pentru a 6 a oară in ultima săptămâna 🙂Mai stau marți si miercuri in tara iar joi am avion dimineata la prima ora. Sentimentele mele sunt confuze și sunt trist sa vad că majoritatea oamenilor aleg calea lucrului in străinătate iar in urma rămân tinerii care încă mai spera sa facă ceva bun din tara noastră. Sunt oameni buni rămași in România dar prea putini pentru a duce tot greu. Revin la citatul de la începutul articolului cu modificarea : “Nu e nimic mai trist decât să te întorci într-un loc care a rămas neschimbat ca să îti dai seama cât de mult te-ai schimbat tu.” Cu toate astea, sunt român și bătrânețile mi le voi petrece tot in România.
Distribuie articolul pe:
TwitterFacebookGoogle+

  1. ,,, cel mai mare pacat din lume este NESIMTIREA ,,, ( parintele Ilie CLEOPA )

  2. Daca dupa doar 2 ani te asteptai sa faci 221 de KM in 2 ore, pe autostrada, esti pe drumul cel bun, cel deschis de Raducioiu… Como se dice aici la voi?!?

    • CRISTIAN IOSUB 7 mai 2013 at 22:01

      Mișto ironia. Normalitatea a ajuns sa fie considerată o ironie. Nu discutam de aere sau divergente de limba ci de normalitatea de a parcurge 221 km cu o viteza medie de 130 km/h

  3. Romania este o tara a contrastelor, dar sa nu te astepti niciodata sa se schimbe ceva brusc aici si mai ales mentalitatea romanului

  4. ,,,, viermele mama si viermele fiu ,,, – mama, noi putem trai intr-un mar ??. da. dar intr-o para ?? da. dar intr-o banana ??. da, oriunde vrei tu. ,,,, atunci pentru ce traim intr-un cacat ??? — PENTRU CA SUNTEM PATRIOTI FIUL MEU ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

  5. […] on Social Media Revenirea în țară după doi ani #2Sistem de navigatie Smailo HD 5.0Revenirea în țară după doi aniZiua înghețatei la Mc Donald's CRISTIAN IOSUB mai 10, […]

    Cristian Iosub