web analytics

Today is The Day

Ma simt emoționat ca un copil când se duce in prima zi la școala. Astăzi este o zi importantă pt mine pt ca voi cunoaște mulți, mulți oameni cu care împărtășesc aceleași pasiuni, oameni din IT, oameni cu IQ peste medie.

In cei 30 de ani minunați de viață am cochetat cu multe joburi plecând de la munca tip necalificat (merchandiser) pana la management in training si dezvoltare profesională, dar este pt prima oară când întreg colectivul plecând de la ăl mai mic până la ăl mai mare este unul cu cojones. Dar cojones dintr-alea grele ca la chinezi când fac tratamente pt prostata si ridica greutati de 50 kg.

Pe vremea dacilor, când eram mic corporatist, am angajat un tinerel. Nu cred ca avea 18 ani dar avea ceva diferit fata de ceilalți, era pasionat de programare si o făcea in mod pozitiv/constructiv. Timpul a trecut, kinderul a plecat pe la alte firme cu salarii de 5-6 ori mai mari decât ii ofeream noi si munca sa era una destul de apreciata de către orice firmă cu care colabora. In RO este destul de ușor să găsești un job in IT datorită faptului ca suntem născuți cu mouse-ul in mână, dar este destul de greu sa găsești programatori f buni pentru ca majoritatea ori lucrează independent, ori si-au luat viza de munca prin US. Astăzi tipul poate sa bată pe scutec majoritatea senior php developerilor din RO.

Acum vreo doua luni juniorul mi-a instalat pe desktop Windows 8: l-a dat jos de pe filelist, ars cu win2flash pe un stick care era in sertarul meu cu mărunțișuri si install. Partea buna e ca nu aveam date fără backup si am pus înapoi 7-le. Are numai 6 ani, da?

Revenind la topic, challenge-ul maxim mi se pare pt un doctor care a lucrat in cabinet propriu sau in clinici private, sa se ducă intr-un spital privat mare cât Municipalul. Banii sunt aceeași, dar volumul de informații si experiența ce vor fi acumulate sunt incomensurabile.

Don’t worry, Eclipsys merge înainte mai ales că bifează in portofoliu câte un proiect măricel lunar si asta datorită echipei bune pe care o am si o pot coordona chiar dacă sunt plecat in Maldive.

Sâmbătă mă întreba un prieten: De ce? Ei bine , am ajuns intr-un moment in viață in care pot sa îmi asigur un trai decent dacă am un laptop si un modem internet si ma trimiti in vârful muntelui. Dar mă simt oarecum limitat. Am orarul meu, mă trezesc atunci când alții sunt sătui de munca, dar îmi lipsesc persoane cu care sa vorbesc aceeași limba, cu care sa împărtășesc ideile mele. Degeaba ii explic soacrei despre proiectul unui client si cât de misto l-am făcut responsive sau ce probleme am cu nu știu ce sintaxa si vai ce mișto se vede tema portocalie aleasa special, ca nu va înțelege.
It’s time to move on. Mai presus de bani este informatia si faptul ca prin activitatea pe care am sa o desfășor, voi contribui cu o mica parte la dezvoltarea unei companii de top.
Prin definitie sunt mai întâi onliner si abia apoi developer. Cu ocazia noului job va trebui sa balansez oarecum treaba asta așa ca articolele vor fi publicate in special seara.
Așadar, dragii moșului, așteptați-va sa vedeți in continuare articole privind afilierea in România, chestii siropoase /motivaționale si mult fun.

Știți care e partea cea mai haioasă? Ca e 6:30 dimineața, scriu articolul asta deja de 30 minute de pe iPhone in bucătărie și ma gândesc ca la ora asta abia ma culcam ieri 😉

Blog

  1. Succes Cris! Cred ca stiu despre ce companie este vorba si ne bucuram pt tine. Laur chiar spunea ca te-au ales pe sprânceana :))

  2. Bravooo! Have faith!

  3. Iti urez sa ajungi rapid unde iti doresti, stii tu cel mai bine unde etc. …
    Ah, si nu neglija blogul asta, ca ne mai delectam si noi dupa o zi grea de munca….

    Cristian Iosub