web analytics
BlogCalatorii

Ziua Pompierilor din România

Dincolo de faptele vechi de vitejie ale pompierilor, de la Bătălia din Dealul Spirii, din timpul Războiului de Independentă ori a celor două războaie mondiale, arma pompierilor a fost întotdeauna în primele rânduri când a fost vorba de salvarea de vieti omenesti ori de limitare a pagubelor materiale datorate incendiilor, inundatiilor sau altor situatii de urgentă. În afara acestor activităti, în sarcina ISU este si SMURD, serviciul de ambulanță care a salvat nenumărate vieti. Azi, 13 septembrie, pompierii militari îsi sărbătoresc ziua, cu ocazia împlinirii a 166 de ani de la Bătălia din Dealul Spirii.

Momentul istoric de la 13 septembrie 1848 a fost oficializat în documentele instituționale postbelice, fiind desemnat ulterior ca Ziua Pompierilor din România în toate documentele de functionare a Corpului Pompierilor Militari. Bătălia din Dealul Spirii de la Bucuresti reprezintă actul eroic al pompierilor militari în apărarea Revolutiei de la 1848 si prima afirmare patriotică a calitătilor morale si de luptă ale ostașilor tinerei armate române moderne, constituite în urma Păcii de la Adrianopol din 1829. Intrarea în Bucuresti a trupelor de invazie a prilejuit unitătilor române prezente în garnizoană – printre care si Compania de Pompieri – unul dintre cele mai înăltătoare momente ale Revolutiei române de la 1848: înclestarea din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate si independentă natională a poporului român. Comandantul Regimentului 2 Infanterie si seful garnizoanei capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenentei Domnesti să deplaseze în ziua următoare subunitătile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formate din aproape 6.000 de luptători si comandată de Kerim Pasa, ce urma să preia cazarma din acea zonă. Însă lucrurile au luat cu totul alt curs. Printr-o coincidentă, în aceeasi zi de 13 septembrie, cu putin timp înaintea sosirii trupelor otomane avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influentat moralul si devotamentul ostasilor, vointa de a apăra demnitatea natională. Aceeasi stare de spirit îi caracteriza si pe ostasii Companiei de Pompieri comandati de căpitanul Pavel Zăgănescu; acestia voiau să meargă cu totii la cazarma din Dealul Spirii, convinsi de iminenta unui conflict armat cu otomanii. Soldatii lăsati pentru paza cazărmii au cerut comandantului lor: “Luati-ne si pe noi, nu ne lăsati în cazarmă, ca pe niste nevrednici, căci dacă acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun război, noi vrem să murim cu fratii nostri!”. Înclestarea propriu-zisă s-a declansat ca urmare a unei altercatii între un ofiter al Companiei de Pompieri (sublocotenentul Dincă Balsan) si unul otoman; desi împresurati din toate părtile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă si lovind fără crutare inamicul care, în pofida superioritătii numerice, a fost cuprins de panică. Otomanii au reusit să pună în pozitie de tragere două piese de artilerie si au deschis focul asupra pompierilor. Acestia au pornit împotriva tunurilor inamice si după o scurtă luptă au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva dusmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au căzut zeci de morti si răniti; numai că, din cauza lipsei de munitie, în cele din urmă tunurile au fost abandonate. Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pasa, văzând că nu poate înfrânge rezistenta garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiter care a propus încetarea focului, garantând în schimb “libera iesire din cazarmă” – angajament care mai apoi nu a fost însă respectat de otomani. Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj si dibăcie în rezolvarea situatiilor de luptă, capacitate de rezistentă si spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârsitoare. Primul Parlament al României, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul si patriotismul pompierilor militari, acordă în anul 1860 participantilor la eroicul act, pensii pe viată si prima medalie românească: ”PRO VIRTUTE MILITARI”. Iar în 1863, când ostirea română primea noile drapele, nu întâmplător domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru această festivitate data de 13 septembrie.

Istoricul pompierilor vasluieni

În baza unui mai vechi proiect bucurestean, la 3 ianuarie 1835, a luat fiintă la Iasi, prima companie de pompieri militari. După modelul companiei din Iasi s-au înfiintat în anii următori, în diferite orase din Moldova “comenzi de foc” care, desi civile, aveau organizare asemănătoare. Judetul Vaslui se bucură de o adevarată traditie a armei pompierilor, astfel că la Bârlad ia fiintă comanda pojărnicească în anul 1841, la Husi în anul 1850 , iar la Vaslui în anul 1852. În anul 1968, odată cu noua împărtire administrativă a teritoriului tării si aparitia judetului Vaslui, la data de 1 octombrie, s-a stabilit si noua organizare a pompierilor militari. În urma acestei organizări, a luat fiintă si Grupul Judetean de Pompieri Vaslui, având în subordine directă companiile de pompieri Vaslui, Bârlad si Husi. La data înfiintării, comandamentul Grupului de Pompieri Vaslui si Compania de Pompieri Vaslui aveau sediul într-un local situat pe str. Stefan cel Mare nr. 115. Începând din anul 1975, s-au demarat lucrările de constructie a unui nou sediu pentru comandamentul grupului si Compania de Pompieri Vaslui, pe str. Castanilor nr. 9, lucrări care aveau să fie definitivate la finele anului 1977.

Un moment important al istoriei pompierilor militari vasluieni l-a constituit anul 1997, atunci când a primit denumirea de Grupul de Pompieri “Podul Înalt” al Judetului Vaslui. Prin Decretul Presedintelui României nr. 244 din 19 iunie 1997, a fost acordat Drapelul de Luptă Grupului de Pompieri “Podul Înalt” al judetului Vaslui. În anul 1998, odată cu intrarea în vigoare a noului stat de organizare al unitătii, subunitătile au primit următoarele denumiri: Detasamentul de Pompieri Vaslui, Sectia de Pompieri Bârlad si Statia de Pompieri “Tip I” Husi. La 21 iulie 2004 a avut loc unul dintre cele mai semnificative si emotionante momente din istoria unei unităti militare: decorarea Drapelului de Luptă al unitătii cu Ordinul “Virtutea Militară” în grad de cavaler. Începând cu data de 15 decembrie 2004, prin unificarea Grupului de Pompieri “Podul Înalt” Vaslui cu Inspectoratul de Protectie Civilă Vaslui, a luat fiintă Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă (ISU) “Podul Înalt” al judetului Vaslui, constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă, înfiintat în scopul managementului situatiilor de urgentă pe tipurile de risc din zona de competentă. Istoria pompierilor vasluieni a consemnat fapte memorabile si interventii dificile, pe parcursul cărora au fost salvate vietile a sute de oameni, puse în pericol de furia naturii dezlăntuite, de incendii sau cutremure. În cartea eroilor neamului au intrat, pentru totdeauna, si doi pompieri de la Sectia de Pompieri Bârlad, lt. maj. post mortem Martac Ioan si sg. maj. post mortem Ivascu Victor. Cei doi si-au dat viata în lupta cu flăcările la incendiul izbucnit în data de 23 iunie 1963 la depozitul Sanepid Bârlad, după ce au reusit să salveze viata a 43 de copii care se aflau în cresa situată în imediata apropiere a locului incendiat. În memoria celor doi bravi eroi a fost amplasată o placă comemorativă pe fatada cazărmii si s-a amenajat o cameră memorială. În ultimii ani, inspectoratul a primit în dotare echipamente performante pentru interventii în caz de incendii, descarcerări si acordări de prim ajutor prin Programul Operational Regional, în prezent în dotarea ISU Vaslui aflându-se 12 autospeciale de interventie de capacitate medie si mare, dotate cu echipamente performante pentru interventii în caz de incendii, descarcerări si acordări de prim ajutor, o autospecială de salvare de la înăltimi, o autospecială de primă interventie si comandă, o autospecială pentru descarcerare grea si 8 ambulante de prim ajutor medical (SMURD). Astăzi, descarcerarea si asistenta persoanelor aflate în situatii critice, interventia serviciului mobil de urgentă, reanimare si descarcerare, interventia la inundatii, incendiile de amploare sau situatiile de urgentă provocate de manifestări ale fenomenelor meteo periculoase sunt doar câteva exemple de misiuni ale pompierilor vasluieni. În prezent, ISU “Podul Înalt” al judetului Vaslui are în componentă următoarele subunităti: Detasamentul Vaslui, cu o Gardă de Interventie în orasul Negresti, un Punct de lucru în municipiul Vaslui cu sediul la Casa Armatei si un Punct de Lucru la Ivănesti, Detasamentul Bârlad, cu Punct de Lucru în orasul Murgeni, si Sectia Husi. Răspunzând zi de zi solicitărilor cetătenilor si nevoilor comunitătii, pompierii se află mereu în prima linie a luptei, pentru a face viata oamenilor mai sigură si pentru a le apăra bunurile.

Eveniment 13 septembrie 2014, București

Traficul va fi restricţionat în mai multe zone centrale ale Capitalei, începând de vineri până duminică, pentru diverse evenimente, de la The Color Run la o procesiune religioasă, informează Brigada Rutieră.

Cu ocazia Zilei Pompierilor din România, sâmbătă va fi restricționată circulația rutieră pe str. Izvor între bd. B.P. Haşdeu şi Calea 13 Septembrie, pe Calea 13 Septembrie, între P-ţa Arsenalului şi Şos Panduri, precum şi pe străzile care acced în acestea, în intervalul orar 9.30 – 12.00, pentru desfășurarea ceremoniei de depunere de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Eroilor Pompieri.

ziua_pompierilor

Distribuie articolul pe:
TwitterFacebookGoogle+
      Cristian Iosub